Acum 10+ ani, granițele care defineau tipurile de comunități erau mai solide. Conversația era mai vehementă și argumentele la fel. Astăzi, lucrurile au căpătat nuanțe binevenite. Pe de o parte, arată maturizarea acestei bresle, pe de altă parte, practica din teren a scos la suprafață new data. Odată cu noile informații nu mai avea sens să ne ținem cu dinții de același fir narativ.

Așadar, fiecare organizație community-led sau profesionist din domeniu modelează realitatea din teren. Asta nu înseamnă că nu există o anumită rigoare, ci că, în comunități, totul este atât de contextual încât trebuie să construim inside-out.

Cu toate astea, vreau să clarific ce înseamnă următoarele 3 tipuri de comunități și cu ce avantaje vine fiecare astfel încât antreprenorii și cei care fac community building să ia decizii mai bine informate.

● Community of product

● Community of practice

● Community of interest

#1 — Community of product

După cum îi spune și numele, este concentrată pe un produs, fie el fizic (Fitbit, de exemplu), un SaaS (Duolingo) sau un produs digital (ZOOM). Tot ce se întâmplă în comunitate gravitează în jurul produsului: lansarea de noi funcționalități, obținerea de feedback cu privire la anumite features, crearea de conținut educativ, împărtășirea experienței de învățare cu ceilalți utilizatori etc.

Avantaje: reduci costurile pe partea de customer support, co-creezi cu membrii, iar asta crește gradul de retenție și loializare, obții feedback rapid și transparent, promovezi un rol de ambasador informal.

#2 — Community of practice

Aceste comunități (Hubspot, Behance, Adobe, GitHub, Stack Overflow) au în centrul lor un grup de oameni care împărtășesc o profesie și vor să petreacă timp împreună ca să învețe, să facă schimb de bune practici, să împărtășească din know-how-ul lor și să socializeze.

Librăria de Design este printre cele mai grăitoare exemple din România pentru că tot ce se întâmplă în comunitate — de la onboarding și până la activități — sunt aliniate la nevoile designerilor (UX/UI, product design, graphic design, ilustrație, motion design ș.a.)

Avantaje: capeți un tip de know-how și dezvolți skill-uri relevante, pe calapodul nevoilor tale, contribui la creșterea nișei care te interesează în mod direct, găsești clienți noi mai ușor, testezi idei inovative, întărești sentimentul de apartenență.

#3 — Community of interest

Astfel de comunități îi aduc împreună pe cei care sunt profund captivați de un interes specific, indiferent că este vorba despre un produs fizic (căștile Bose sau ceramica de Cucuteni), o activitate (gătit pentru persoanele marginalizate sau jocurile video) sau hobby (mers la muzeu sau citit cărți împreună). Sunt printre cele mai organice pentru că aceste interese, indiferent de natura lor, există deja în viața membrilor, investesc timp și energie în cultivarea lor, iar comunitățile doar le amplifică și consolidează.

Avantaje: crești nivelul de încredere în brandul tău, dezvolți o rețea de believers care te promovează, generezi conținut valoros cu ajutorul membrilor, descoperi cele mai importante pain points din conversațiile din comunitate, obții testimoniale și studii de caz..

Pentru că ultimele două comunități (practice & interest) au mai multe în comun și pot crea confuzie, vreau să trasez câteva linii care pun accentul pe ce le face diferite. Pentru asta, mă folosesc de 3 verticale de interes:

1. Scop

● Community of practice: încurajează și promovează expertiza dintr-un domeniu foarte specific prin interacțiuni constante și procese colaborative bine articulate.

● Community of interest: unesc oamenii care au un interes comun să împărtășească informații relevante și să socializeze într-un cadru relaxat.

2. Structură

● Community of practice: întâlnirile au o anumită frecvență și organizare, participă practicieni din domeniu care sunt la curent cu noutățile și trendurile.

● Community of interest: sunt mai deschise și mai puțin structurate, adesea se formează spontan și se adresează oricui este interesat de un subiect.

3. Rezultat

● Community of practice: au un focus mare pe dezvoltarea unui set de skill-uri mai îngust și pe creșterea unor competențe de nișă, pun accentul pe rezolvarea de probleme și inovație; membrii au un fel de memorie instituțională în comunitate.

● Community of interest: scopul este ca membrii să facă sharing, să disemineze informația, să schimbe idei, să își crească network-ul și gradul de conștientizare pe anumite paliere, să facă advocacy.

Nu e nevoie de un glob de cristal și nici de bugete uriașe ca să identifici care este tipul de comunitate care se potrivește în partea ta de lume. Totul pleacă de la nevoile celor pe care îi deservești și de obiectivele tale de business. Odată identificate răspunsurile în aceste două arene, vei ști și profilul comunității care te poate aduce cel mai aproape de ce îți dorești să obții. Dar pentru asta este nevoie de un proces croșetat cu intenție, transparență și multă onestitate. I se mai spune community discovery.