Seria #3idei de astăzi este semnată de Vlad Andriescu, redactor-șef Start-up.ro, principala sursă de știri și informații despre ecosistemul de start-up-uri românești. Vlad este jurnalist din 2008, fiind pasionat de tehnologie și de poveștile cu ratări mai mult decât de cele de succes, „pentru că e mai mult de învățat din sinceritatea unei înfrângeri”, așa cum spune el. În continuare, ne-a împărtășit 3 idei despre cum să-ți faci start-up-ul mai atractiv și interesant pentru jurnaliști, atunci când vrei ca aceștia să scrie despre business-ul pe care l-ai fondat. 

Vine un moment în viața unui proprietar de start-up în care speră să nu mai aibă nevoie de nicio introducere. Camera să rămână fără răsuflare atunci când intră. Elon Musk să fie o amintire pe lângă numele inovatorului sau inovatoarei care a intrat în încăpere. Dar până atunci e treabă multă.

Un start-up, mai ales în domeniul tehnologic, este poate una dintre cele mai contraintuitive inițiative pe care o poate avea o persoană. Șansa de succes este infimă. Cantitatea de muncă depusă este enormă. Dacă lucrurile ies cum trebuie probabil că acea afacere oricum nu va avea profit mulți ani, timp în care va crește pe banii altora, ai investitorilor. Nimic din rațiunea standard de afaceri nu se aplică în lumea start-up-urilor. Orice om normal nu ar face acest lucru. Dar cei care se apucă de această carieră sunt de obicei orice, numai normali nu.

Însă până să ajungă în faza în care toată lumea să știe de ei, dincolo de muncă foarte multă, e un efort susținut de a fi promovat, de a te face cunoscut. Aici intervine relația unui start-up cu presa, fie din România, fie cea internațională. Pentru că de cele mai multe ori în presă va fi prima ieșire publică a unui fondator sau a unei fondatoare. Va fi primul test de piață. Primul pitch. Iar construirea unei asemenea relații este esențială din punctul meu de vedere. Hai să spun 3 lucruri care mi se pare importante despre cum să faci start-up-ul tău interesant pentru jurnaliști.

#1 Simpla existență a unui start-up nu este o știre

Cea mai întâlnită confuzie pe care o văd din experiență la fondatorii de start-up-uri e mentalitatea „exist, deci ar trebui să scrii despre mine”. Așa cum și în fața publicului trebuie să existe diferențiatori, lucrul acesta se aplică și în cazul jurnaliștilor.

Acum 10 ani, o poveste despre un start-up era atractivă de la sine putere pentru jurnaliști pentru că exista un sentiment de „inedit” în a spune povestea cuiva care are o idee „creață”, un pic diferită sau care pare nouă. Era o epocă a articolelor de presă generalistă în care se vorbea despre „genii din Bârlad” (nota autorului – orașul este ales pur întâmplător) pentru oricine avea un proiect despre o nouă rețea socială.

Pe măsură ce au trecut anii, acest aspect s-a schimbat. Astăzi apar probabil sute de start-up-uri. Jurnaliștii sunt asaltați cu propuneri despre a scrie despre o afacere sau alta, așa că trierea a devenit mult mai dură. Iar simpla existență nu mai e o știre.

Așa cum un start-up se prezintă în fața viitorilor clienți cu o propunere de valoare sau cum încearcă să convingă investitorii să creadă în ei, același lucru este aplicabil și în cazul jurnaliștilor. Un start-up trebuie să arate elementul diferențiator real pe care îl are. Cum face lucrurile diferit? Cu ce e distinct de o altă soluție de pe piață? De exemplu, dacă acum câțiva ani a fost o avalanșă de afaceri de e-commerce, ulterior au început să apară start-up-uri care folosesc blockchain, iar astăzi start-up-uri care folosesc inteligența artificială. Ceva le diferențiază. Doar simpla folosire a unui buzzword nu mai este suficientă.

Așadar, orice diferențiator ai pune în fața investitorilor sau în strategia ta de marketing, trebuie să folosești și către jurnaliști. Cu mai puține cuvinte mari și metafore, însă.

#2 Creează relații personale cu jurnaliștii pe care-i apreciezi

Comunicarea cu media nu este o „perversă de pe Târgu Ocna”, adică dai și fugi. Ci un proces constant care nu se termină odată cu un prim articol publicat. Este o relație care se întreține în mod constant.

De-a lungul timpului, antreprenorii cu care am rămas în cele mai bune relații profesionale au fost cei la care a existat o comunicare constantă. Păstrând comparația cu investitorii, odată ce aceștia intră în acționariatul unei companii, nu se implică direct în viața de zi cu zi a start-up-ului, dar cer actualizări recurente, fie o dată pe lună, fie trimestriale. Acest aspect poate fi translatat ușor și în cazul jurnaliștilor.

Antreprenorii cu cea mai bună relație cu presa oferă actualizări în mod constant, chiar și atunci când nu au interes direct pentru publicarea unui articol. De ce? Pentru că jurnaliștii sunt oameni curioși și vor să afle lucruri din timp, ba chiar să descopere noi trenduri din piață.

Lucrul pe care-l zic antreprenorilor mereu este să se documenteze despre publicațiile care abordează tematicile afacerii lor, în România și în străinătate, să facă o selecție a jurnaliștilor și să intre în legătură directă cu ei fără să le ceară ceva la început. Ca în orice din lumea aceasta, relația umană e cea mai importantă. Nu trebuie să ai legături cu o echipă de fotbal de jurnaliști, ci cu 1-2 care-ți plac și în care ai încredere. Pe termen lung, poți să îi scoți la o cafea să le povestești despre piață, să le dai informații off the record sau să-i pui în temă cu privire la o știre ce urmează să se întâmple.

Am antreprenori care-mi oferă update-uri recurente, fără niciun interes, de 5-6 ani și care sunt mereu „top of mind” pentru mine, inclusiv atunci când mă gândesc pe cine să invit la un eveniment sau pe cine să întreb dacă vreau o informație.

#3 Tu s-ar putea să fii mai interesant decât compania ta (la început)

Un aspect pe care l-am spus de mai multe ori celor care au o companie la început de drum și vor să iasă în lume cu ea e că în acele prime momente – e că, de multe ori, povestea personală s-ar putea să fie mai interesantă pentru o perioadă decât povestea afacerii. Mă leg de ce ziceam mai sus, cu privire la faptul că simpla existență a unui start-up nu e o știre. Acest lucru poate fi compensat, însă, de povestea personală.

Din punctul meu de vedere, antreprenorii locali ar trebui să se ducă mult mai mult la ateliere de storytelling, la training-uri de pitch, să discute mai mult cu oameni din comunicare despre cum își pot spune povestea. Și să se antreneze mereu în a găsi o variantă simplificată de a explica ce fac ei.

Întorcându-mă la povestea personală, antreprenorii cu afaceri la început pot avea un drum care să-i scoată în evidență. Poate au terminat o facultate interesantă (Harvard, Cambridge), poate au fost angajați și au renunțat la tot, poate au deschis un business împreună cu partenerul sau partenera de viață. De curând am descoperit o afacere foarte simplă din județul Vâlcea care făcea comerț cu haine. Cea mai banală dintre afacerile banale, probabil nu aș fi scris niciodată despre ea. Dar antreprenorul care a pornit-o este inginer spațial și are ceva patente care au fost folosite în avioanele Airbus. Ei bine, asta e o poveste. Și brusc, ai vrea să scrie despre „Inginerul spațial care a deschis o afacere cu haine în Vâlcea”. Start-up-urile nu ar trebui să se ferească de povestea personală.

Dar atenție – să fie reală. Am văzut de prea multe ori povești care inventau un backstory. „Cel mai tânăr milionar din Silicon Valley” era doar o propoziție falsă care a fost folosită pentru branding personal. Așadar, ai grijă, pentru că lucrurile acestea se află și reputația ta se poate schimba.

***

Ca o concluzie, aș spune că, deși la început antreprenorii poate nu au bani să lucreze cu o agenție de comunicare, este important să-ți faci relații în această zonă. Să ceri feedback, să ceri câteva sfaturi, iar poate în momentul în care devii mai mare, să angajezi o firmă de comunicare care să se ocupe de tine. Dar nu fi singur.

Și în orice aspect, nu uita că totul e o poveste. Tu, afacerea ta, oamenii pe care-i aduci alături. Oamenii cumpără povești înainte să cumpere produse.