Am văzut multe proiecte de-a lungul timpului și am ajuns să facem comunicare pentru branduri și industrii foarte diverse: de la industrii creative până la construcții, de la evenimente complexe până la servicii medicale, de educație sau psihoterapie.

Încercând să punem mâna pe ce anume înseamnă o comunicare bună, indiferent de specificul fiecărui proiect și al fiecărui domeniu în parte, am ajuns la câteva elemente importante.

Astăzi mai ales, oricine ar putea argumenta: ai inteligență artificială, ai mult mai multă informație la dispoziție decât aveai în trecut, ai specialiști de toate felurile și pentru orice tip de proiect – mai mic sau mai mare. Ce anume mai înseamnă o comunicare bună? Fără să ne pierdem în detalii, uite ce anume credem noi că face diferența.

Cunoașterea și respectarea procesului

Oricât de mult „yolo” pare că există în industria noastră, noi contrazicem asta: improvizația și „libertatea” fără repere înseamnă mai degrabă haos și insuficienta stăpânire a ceea ce trebuie să se întâmple, în ordinea în care trebuie să se întâmple. Iar asta nu duce niciodată într-un punct bun pentru brand.

Acolo unde am văzut că funcționează relația de colaborare brand-agenție, există un lucru care fluidizează și contribuie la asta: procesul. Oricât de plictisitor sau banal ar suna la prima vedere, am văzut și ce se întâmplă când acesta nu există:

📌 Clientul nu știe ce urmează să se întâmple;

📌 Nu înțelege de ce trebuie să revină cu anumite informații până într-un anumit moment;

📌 Nu înțelege efortul din spatele unui livrabil și logica intersectării unuia sau mai multor oameni din echipa de comunicare sau chiar a unor agenții diferite;

📌 Nu vede scopul mai mare a ceea ce face comunicarea, punct cu punct, livrabil cu livrabil;

📌 Nu simte că partenerul de comunicare este în control, stăpân pe situație și capabil să gestioneze realitatea antreprenorială pe care o duce mai departe în promovare;

📌 Nu vede impactul și rezultatele concrete ale unei succesiuni de activități.

Adevărul este că activăm în continuare într-o industrie foarte inegală la nivel de calitate și procese. Folosirea inteligenței artificiale fără discernământ și neghidate cu adevărat de profesioniști – adâncește și ea prăpastia de înțelegere a potențialului și valorii promovării.

De multe ori, am fost întrebate în discuții cu potențiali clienți – „Dar cum se întâmplă x sau y lucru?” sau „Cum scrieți materialele în numele cuiva?”, de exemplu. Au fost surprinși să audă în detaliu care este procesul din spate și prin câte lucruri trecem sau câte elemente trebuie să sincronizăm, în același timp încercând să luăm cât mai mult din povara de pe umerii clientului (asta fără să îl degrevăm complet de partea lui din proces), în timp ce aveau două tipuri de reacții:

📌 „Așa se face în general?” Și adevărul este că nu, nu toate echipele de comunicare au acest proces sau același tip de proces – și aici e nevoie de o verificare și alegere foarte bună din start;

📌 „Acum îmi dau seama că nu am primit asta până acum”. Valabil pentru cei care mai încercaseră până atunci să colaboreze cu alte echipe sau specialiști de comunicare, fără să fi putut pune degetul pe ce nu a mers în final și, bineînțeles, fără să fi știut ce ar fi trebuit să ceară sau să primească – sau că ar fi existat și posibilitatea de a primi un proces clar, riguros, detaliat și foarte concret.

Să stăpânești procesul ni se pare o responsabilitate pe care ar trebui să ne-o asumăm mai mult în industria noastră. Să îl explicăm în detaliu, să îl ghidăm pe celălalt, să ne coordonăm cu el pentru a face împreună o muncă mai bună și mai cu folos pentru audiență.

Procesul este, din punctul nostru de vedere, și despre a începe cu strategia și apoi a merge spre implementare, precum este și despre a te mișca cu intenție printre toți pașii care trebuie făcuți pentru a ajunge la un rezultat de calitate, chiar și pentru ceea ce ar putea să pară cel mai mărunt livrabil care iese din mâinile echipei de comunicare.

Simțul critic

Am menționat deja de mai multe ori că am ajuns să facem comunicare într-o eră în care totul pare la un script distanță de ceva ce ar putea foarte bine să genereze Chat GPT. Adevărat sau fals?

Fals, dacă ai simțul critic la tine. Sigur, a înțelege lucrul ăsta este a two way street, adică nu ajută să îl înțeleagă doar partenerul de comunicare, ci trebuie să îl recunoască și clientul. Dar credem că simțul critic este în continuare filtrul cel mai important care te ferește de crize de imagine și reputație, care te ajută să faci alegeri congruente cu brandul, care îți spune dacă să virezi la stânga sau la dreapta când apare ceva care nu e deja scris în manualul de brand sau în strategia inițială de comunicare. Inclusiv care îți spune de ce o soluție sau niște idei livrate prin inteligența artificială nu se potrivesc pur și simplu cu realitatea brandului pe care îl promovezi sau pot să aibă implicații nedorite.

Poate pare pur și simplu desuet, dar, dacă ar fi o abilitate pe care credem că viitorii profesioniști de comunicare ar trebui să o deprindă de acum înainte, am pune simțul critic sus printre priorități.

Implementare coerentă

Orice strategie de comunicare – executată excelent și plină de idei bune – moare rapid fără menținerea coerenței în implementare.

Iar coerența în implementare e încă un subiect asupra căruia e nevoie să stabilim consens și mai multe criterii despre cum arată:

📌 Ai gândit o super rubrică în social media, dar ai reușit să o explici și să o pui suficient de bine în context, încât să se înțeleagă de ce brandul tău o abordează și ce e cu ea?

📌 Ai niște date foarte valoroase pentru un comunicat de presă, dar ai ales cel mai bun unghi din care să le așezi și să le folosești la maximum?

📌 Ai setat pilonii de comunicare, dar îi pui în valoare și diversifici conținutul, încât să îi sugerezi/ redai, fără să pici în capcana de a fi prea comercial, prea explicit sau prea repetitiv?

📌 Ai o campanie bine gândită, cu o intenție strategică potrivită pentru brand, dar o redai în cele mai bune cuvinte și formate, în toate punctele de contact cu audiența? Sau ajunge la publicul tău – mai degrabă neclar?

Și lista poate să continue. Un lucru e sigur: dacă sunt inconsistențe mari între ce ai gândit „pe hârtie” și cum ajunge să arate rezultatul final, atunci efortul poate să fie pur și simplu în zadar.

***

Desigur, sunt multe componente care fac din comunicarea brandului tău antreprenorial – una bună și care se distinge. Niciuna nu trebuie neglijată.

Dar, dacă ar fi să rezumăm toată experiența noastră la 3 lucruri care să prezică reușita unei colaborări, am rămâne la ce am spus mai sus: proces, simț critic și implementare coerentă. Restul n-am spune că sunt neapărat detalii, dar sunt mai ușor de gestionat, când le ai deja pe cele trei ca reper.