Ne ocupăm exclusiv de comunicarea brandurilor antreprenoriale de aproape 10 ani, timp în care am văzut cum se conturează câteva elemente comune, atât pentru acele demersuri de comunicare pe care ajungem să le evaluăm ca fiind de succes (am povestit aici mai multe), cât și pentru cele care se blochează pe parcurs sau ajung, mai devreme sau mai târziu, într-un dead end.

Astăzi, povestim despre capcanele în care pică uneori antreprenorii, capcane care ajung să încurce comunicarea sau, mai rău, chiar să o saboteze.

#1 Trec comunicarea prea mult prin filtrul personal

O greșeală des întâlnită este atunci când „îmi place/ nu-mi place” devine criteriul principal de evaluare a unui demers de comunicare. E adevărat că o idee creativă, un concept sau o acțiune de comunicare nu vin cu o grilă precisă de evaluare și pot avea ancore subiective majore, însă – ca antreprenor responsabil de creșterea unui business pentru o anumită categorie de target – e important să nu luăm ca reper doar preferințele personale și atât.

O soluție care să ne ajute să ieșim din mintea noastră și din popriile bias-uri este să stăm de vorbă cu oameni din target. Nu e nevoie de studii scumpe; uneori 5-6 interviuri scurte cu oameni din audiență sunt la fel de relevante ca orice studiu scump sau super elaborat.

Orice decizie bună de comunicare și marketing se așază, în primul rând, pe o cunoaștere în profunzime a comportamentului de consum al audienței, pe o strategie de brand și de marketing bine conturată și pe o bună înțelegere a instrumentelor de promovare și comunicare.

#2 Cer feedback oamenilor nepotriviți

În continuarea punctului de mai sus, la extrema cealaltă, se află antreprenorii care lărgesc foarte mult grupul celor către care cer feedback. În realitate, câte persoane, atâtea opinii. Cu cât sunt mai multe, cu atât devine mai greu de selectat ceea ce e cu adevărat util și relevant pentru comunicarea brandului nostru, mai ales dacă cei cărora le este solicitat feedback-ul nu au întregul context pe care doar antreprenorul și echipa sa îl cunosc: despre produs/ serviciu, despre insight-urile de consum, despre direcția de brand etc.

Ideal, feedback-ul este bine să fie oferit de cei care cunosc realitatea de business și de brand și care, în același timp, au o înțelegere bună a modului în care funcționează comunicarea/ brandingul/ marketingul.

#3 Văd efortul de promovare ca pe ceva tranzacțional („bag atât, scot de două ori mai mult”)

Pragmatismul e esențial în orice demers antreprenorial, dar nu totul se poate aborda strict matematic. Cel puțin nu atunci când vine vorba despre creșterea vizibilității și reputației unui brand, care se construiește în ani de zile, cu o gândire pe termen lung.

E cât se poate de justificat să știm cum „ni se întorc banii” în urma unui efort de comunicare, dar ajută să ne setăm așteptări realiste legat de ce putem obține și în cât timp. Mentalitatea „bag atât, scot de 3 ori mai mult”, eventual într-un timp cât mai scurt, oferă poate antreprenorilor impresia că dețin controlul, dar în realitate se transformă într-o capcană care nu ne lasă să vedem mai departe de lungul brațului (sau al excelului, în cazul ăsta). Iar în comunicare e nevoie de mai mult de atât  :).

#4 Supraestimează sau subevaluează asseturile de brand

„Suntem cei mai buni, nu avem competiție” și „nu facem nimic interesant, nu prea avem ce comunica” sunt două extreme care, în cele din urmă, au același efect asupra comunicării: o sabotează.

Capacitatea de a evalua onest atât vulnerabilitățile, cât și lucrurile la care excelează brandul nostru e primul pas spre a avea o comunicare consistentă și care să nu-și rateze scopul.

#5 Nu pun preț pe grafică

Ce obține un brand care se îngrijește de cum arată prezența lui offline și online? Două lucruri cu prioritate: recognoscibilitate și coerență.

Inconsecvețele de orice fel bulversează consumatorii și îi împiedică să înțeleagă ceea ce vrem să transmitem. O grafică mereu diferită, fonturi și culori care se schimbă des, o abordare vizuală când prietenoasă, când foarte serioasă generează incertitudine, confuzie și lipsă de încredere în brand.

Până la urmă, brandurile sunt, într-un fel, ca oamenii. Dacă într-o zi colegul nou vine la birou îmbrăcat la costum și cu o atitudine formală și serioasă, iar în ziua următoare vine în pantaloni scurți și șlapi, cu o atitudine degajată și un limbaj super informal, cu siguranță va provoca neîncredere printre colegi. Așa e și în cazul brandurilor.

#6 Se bazează prea mult pe platforme terțe

Să fii în social media e în continuare important, însă devine problematic dacă te bazezi exclusiv pe un canal media „închiriat”, unde nu ai nici cel mai mic control. Pare mai scump în primă fază să-ți creezi propriile canale și medii de interacțiune cu clienții însă, pe termen lung, o să devină cartea câștigătoare.

Pentru mai mult context, recomandăm un pic de documentare pe subiectul zero party data, o politică de privacy ce începe să redefinească abordarea pe care o au brandurile în comunicare.

#7 Externalizează cu totul comunicarea

„Mi-am luat agenție, să se ocupe”. Un gând pe care îl înțelegem foarte bine, mai ales când, din rolul de antreprenor, ai face orice ca să mai câștigi un pic de timp. Comunicarea însă nu se întâmplă de la sine doar pentru că există o echipă de comunicare pe baricade. Lăsată singură la butoane, o echipă externă va ajunge, mai devreme sau mai târziu, să rămână fără combustibil în construcția de brand. Se spune că Marketing is too important to be left to the marketing departament. La fel putem spune că stau lucrurile și cu comunicarea, și cu construcția de brand :).