O bucată importantă din ceea ce înseamnă comunicarea e reprezentată de brandingul personal. Nu doar consultanții, specialiștii și profesioniștii care trăiesc din imaginea și reputația lor ar putea avea nevoie de un brand personal coerent, ci și reprezentanții companiilor sau antreprenorii aflați la cârma unui business.

Adevărul este că în general orice demers de comunicare presupune, mai devreme sau mai târziu, într-o mică sau mai mare măsură, și o formă de expunere și vizibilitate pentru oamenii-cheie dintr-o organizație.

Modalitatea în care este construit acel brand – în așa fel încât să fie coerent și să se muleze pe identitatea profesională reală a unui antreprenor – este însă ceea ce face diferența între un exercițiu care pare forțat, neautentic și unul care se îmbină coerent cu creșterea renumelui companiei sau businessului pe care antreprenorul respectiv îl reprezintă.

De ce personal branding în comunicarea organizațională

E de la sine înțeles: înainte să cunoști o companie, mai ales dacă vorbim despre categoria de servicii sau B2B, cunoști oamenii ei. Pe ei îi recomanzi, cu ei rezonezi, pe ei îi știi ca profesioniști buni și de încredere. Iar asta atrage după sine și reputația businessului pe care îl reprezintă.

Mai simplu spus, oamenii din targetul unei organizații reacționează mai bine la alți oameni în primul rând, nu doar la nume generice de companii.

Dar în exercițiul de branding personal apare de obicei o piedică pe care mulți dintre antreprenori sau liderii aflați pentru prima dată în fața unui astfel de exercițiu și-o pun: teama de expunere. Gândul că, dacă vor începe să fie vizibili și să lucreze la brandul personal, atunci pare că planifică și construiesc ceva ce nu are legătură cu ei, care trebuie să fie o fațetă sau un rol (mai ales dacă externalizează acest aspect către o echipă de comunicare).

Un proces coerent de branding personal nu ar trebui să fie unul forțat sau să creeze ceva ce antreprenorul nu este. Mai degrabă ar trebui să fie o modalitate de a comunica cu intenție și de a controla narațiunea spunându-ți punctul de vedere.

Însă e adevărat că vine cu o bună cunoaștere și înțelegere a unor pași pe care e important să ți-i asumi, dacă vrei ca rezultatul să fie armonios și integrat cu obiectivele mai mari ale businessului pe care-l reprezinți.

Pași spre definirea brandului personal

În teorie, pașii în definirea unui brand personal nu sunt atât de diferiți de cei ai definirii și creării unui brand de companie.

Este la fel de necesar să înțelegi care este audiența ta (cui te adresezi și, bineînțeles, cum se suprapune targetul peste cel al companiei pe care o reprezinți) sau care sunt obiectivele pe termen lung – spre exemplu, vrei să îți formezi o reputație ca bun angajator pentru a recruta mai ușor, vrei să atragi investitori sau potențiali parteneri pentru businessul pe care îl conduci, vrei să-ți sporești credibilitatea în fața viitorilor clienți sau pur și simplu vrei să devii o autoritate într-un domeniu anume.

Însă există câteva nuanțe asupra cărora vom insista.

📌 Pornește de la zona ta de expertiză

În primul rând, e important să nu încerci să fii de toate pentru toți sau să acoperi toate subiectele posibile. Ca să fie un exercițiu cu adevărat util și coerent, e nevoie să definești care este aria ta de expertiză, ce anume definește cel mai bine identitatea ta profesională, care sunt subiectele unde poți să contribui și să aduci plus valoare audienței. Cu alte cuvinte, stabilește care sunt pilonii de conținut în jurul cărora vrei să ai o voce.

Urmărește acest fir roșu și nu te disipa. Nu orice context în care poți să vorbești este și unul potrivit cu subiectele despre care ai expertiza reală să vorbești și pe care vrei să semnalizezi că ești un bun profesionist.

📌 Uită-te la ce poți aduce diferit în industria ta

Pasul următor, după ce ți-ai dat seama care sunt pilonii de conținut pe care îi poți susține în mod realist, este să te uiți la ce anume poți aduce diferit în industria sau nișa ta. Poate că ai niște opinii specifice, poate ai o poziție care aduce o nouă perspectivă asupra domeniului în care activezi, poate ai o poveste care te-a învățat lucruri ce merită împărtășite și îi poate face și pe alții să rezoneze cu tine.

Demersul unui brand personal devine mai ușor și se îndepărtează de orice este artificial dacă poți să-ți asumi o voce care vine din convingeri, valori și principii profesionale bine articulate și argumentate.

📌 Fii colaborativ

La fel ca orice demers de comunicare, și atunci când vine vorba de elemente de branding personal, e nevoie să dai timp: timp pentru cunoaștere partenerului de comunicare alături de care lucrezi, timp de calitate pentru ca acesta să înțeleagă cine ești, ce viziune ai despre businessul pe care-l conduci, acces la informații despre dinamica industriei tale și universul profesional în care te miști.

De asemenea, un alt lucru important: chiar și în externalizarea demersului de comunicare pentru brandul tău personal, este nevoie să fii prezent. Să contribui permanent, să adaugi noi înțelesuri, să vii mereu cu input. De obicei aici se petrec cele mai multe rupturi între cine este antreprenorul și felul în care i se creează imaginea exterioară – dacă cea din urmă nu e conectată la persoana pentru care se comunică (cu abilitățile și chiar granițele ei firești), atunci probabil chiar va părea forțat acest demers.
Alege ceea ce ți se potrivește ca expunere

Brandingul personal e un dans pe alocuri: între ceea ce ți se potrivește – poate că începi treptat, de la contexte mai controlabile și mai ușor de gestionat (scrierea unui material de opinie, realizarea unor luări de poziție pe canalele proprii etc.) – și deschiderea spre noi contexte care sunt de asemenea utile și necesare pe termen lung (cum ar fi apariția în fața audienței tale în: podcasturi, evenimente, la TV etc.).

Oricum ar fi, este important să fie conectate la obiectivele mai mari ale businessului, să le poți susține, să te pregătești pentru ele, să se muleze pe punctul în care ești și pe felul în care vrei să-ți susții mesajele. Iar pentru contexte cu miză ridicată, întotdeauna este bine să-ți iei timp și să te pregătești înainte.

📌 Fii constant

Un brand personal nu se construiește peste noapte, așa cum o singură postare pe LinkedIn, de exemplu, nu înseamnă că ai construit un brand de profesionist. E nevoie de frecvență și conținut care să te aducă în mod constant în atenția audienței tale.

Cum NU trebuie să fie un brand personal

Inventariem rapid și despre ce nu ar trebui să fie demersul de personal branding.

📌 Lipsă de autenticitate. Cum spuneam deja, un brand personal nu trebuie să fie forțat. Știm că expunerea poate da bătăi de cap și necesită poate ceva mai mult exercițiu la început, dar întotdeauna ea trebuie aliniată la cine ești ca profesionist, cu credințele, valorile și principiile tale.

📌 Ego sau laudă. O altă piedică ce face uneori ca exercițiul de branding personal să fie greu de acceptat: credința că trebuie „să te lauzi” dacă ieși în față. Există modalități de a spune ce știi să faci, cum poți să contribui, ce punct de vedere ai fără să fie în vreun moment un self-promo agresiv. Din contră: nu uita că tot ceea ce spui și faci trebuie să aducă plus valoare celorlalți.

📌 Prea mult personal. A avea un brand personal nu înseamnă că va trebui să dai acces neapărat la aspecte din viața personală sau să te expui într-un fel în care nu-ți dorești.

📌 Prea multă rigiditate. De asemenea, nu înseamnă nici că trebuie să fie o comunicare robotică, mecanică, ce nu adaugă o voce personală, care să umanizeze și să facă tot demersul unul firesc.

Tactici de creare a unui brand personal. Câteva exemple

📌  Comunicare în mass-media

O primă formă pe care o poate lua brandingul personal este apariția în presă. Fie că este vorba despre un interviu, despre un material de opinie pe care îl semnezi sau chiar de asumarea unui rol de contributor într-o rubrică specială a unei publicații, alege să fii prezent acolo unde are sens pentru strategia mai mare de comunicare și în acord cu subiectele pe care le poți susține.

De asemenea, expunerea în mass-media poate merge și spre necesitatea unei prezențe fizice, întotdeauna utilă pentru că va convinge mai ușor și-i va face pe oameni să rezoneze mai rapid, văzând și coerența între persona ta online și cea în carne și oase.

Exemple:
→ Marius Ursache, co-fondator Metabeta, la Podcastu’ lui Katai, într-un interviu video la Ziarul Financiar și într-un comunicat de presă.
→ Mariana Garștea, CEO Sixense România, la Digi24, într-un interviu la Profit.ro, în podcastul Sustainable Living și într-un material de opinie în Republica.
→ Elena Negrilă, co-fondator Lofty Pets, într-un interviu în The Woman și la Neatza cu Răzvan și Dani (Antena 1).

📌  Comunicarea în social media

Cel mai adesea, vorbim despre luări de poziție în social media. O variantă ar putea fi să să împarți subiectele în teme de discuție sau chiar să le gestionezi în mici serii editoriale, prin care să împărtășești din cunoștințele tale. Nu uita să fii conectat în permanență la contexte și oportunități actuale, ca să păstrezi comunicarea vie și relevantă.

Exemple:
→ Ioana Romanescu, Pastry Chef & fondator Cupcake Philosophy, într-o serie numită #LessonsLearned pe LinkedIn.
→ Mariana Garștea, Sixense România, în luări de poziție pe hot issues legate de domeniul său de activitate, pe LinkedIn (exemple: aici, aici și aici).

Alte modalități prin care poți construi un brand personal coerent pot fi și: 📌  email marketingul (de exemplu, semnarea unui newsletter educațional recurent) sau participarea ca 📌  speaker/ jurat la evenimente dedicate industriei în care activezi.

***

În context corporate, întotdeauna va fi nevoie de cineva care să dea o față și o voce comunicării unui business. Dar ca să fie un demers coerent, ai nevoie mai întâi de claritate pe aria ta expertiză și exercițiu în a-ți expune ideile.

Brandingul personal nu se face niciodată doar de dragul expunerii, ci trebuie să aibă întotdeauna sens în strategia mai mare de comunicare, în felul în care preferă audiența ta să-și primească informațiile și în comportamentul de achiziție al acesteia.