Vineri de vineri, luăm la întrebări un om pe care-l admirăm și despre care știm sigur că are multe lucruri faine de zis. Așa și cu Oana Filip, care construiește comunități locale creative de pe vremea în care ideea de „comunitate” nu era atât de cool precum astăzi.

Oana are ceea ce nu găsim des în lumea de business. Are avânt, răbdare și umor. Poartă mai multe pălării, iar lipiciul care le leagă pe toate este credința în forța comunităților. În prezent, este CPO la Pixelgrade, gazda Creativ înainte de cafea și creatorul comunității Upstairs by Pixelgrade.

Recent, Oana a lansat Lipici în comunitate, singurul newsletter despre community building din România, așa că, dacă te-ai gândit măcar o dată la ideea de a pune pe picioare o comunitate, newsletterul Oanei e resursa de care ai nevoie – te poți abona aici.

Între timp, am luat-o la întrebări pe Oana despre ce-nseamnă cu adevărat o comunitate, care este efortul din spate și care sunt cele mai des întâlnite provocări. Iar Oana a intrat în joc și a răspuns cu generozitate și claritate. Read along 👇

„Comunitatea” este un cuvânt pe buzele multor branduri, așa că mi se pare important să începem cu o clarificare. Ce este și ce nu este o comunitate?

Este abia începutul obsesiei, așa că brace yourself! Există multe definiții nuanțate, însă eu cred că esența este simplă: o comunitate este un grup de oameni cu valori similare care lucrează împreună la ceva mai mare decât ei înșiși. O comunitate presupune relații reciproce, o identitate împărtășită și apartenență. Ușor de pus în cuvinte, foarte greu de construit și de consolidat pe termen lung.

O comunitate sigur nu este o audiență. Și dacă știm doar asta avem deja un început promițător de conversație. Într-o audiență brandurile ajută oamenii (sau le satisfac niște nevoi), într-o comunitate oamenii se ajută între ei, ideal fără ca brandurile să mai intervină.

De asemenea, o comunitate nu este o pastilă-minune pe care poți să o folosești ca să rezolvi orice. În funcție de punctul în care ești ca organizație, poate fi momentul potrivit sau nu să investești în direcția asta, dar sigur nu funcționează oricând, pentru oricine.

O comunitate sigur nu este o audiență. Și dacă știm doar asta avem deja un început promițător de conversație. Într-o audiență brandurile ajută oamenii (sau le satisfac niște nevoi), într-o comunitate oamenii se ajută între ei, ideal fără ca brandurile să mai intervină.

Care e partea cea mai grea din munca unui community builder?

În RO? Pentru că răspunsul este destul de diferit în funcție de optica la care ne raportăm. În cultura noastră, cred că provocarea cea mai mare vine din lipsa de know-how și aliniere cu privire la ce înseamnă, de fapt, un rol de community builder.

Mulți îl pun fie sub umbrela omului responsabil de social media (mit), fie sub pălăria marketerului (tot mit). Este adevărat că ambele zone vin la pachet cu o serie de skill-uri utile unui community builder, dar miza lui depășește cu mult mesajele de pe Facebook sau campaniile de ads.

Odată cu asta, vine și dilema antreprenorilor care nu înțeleg cum poate o comunitate să genereze plus valoare de business, iar cei de la cârma comunităților habar nu au cum să împacheteze munca lor într-un răspuns credibil și argumentat.

Sunt 10 ani de când ai început să construiești comunități în industriile creative. Mai întâi au fost evenimentele Creative Coffee și Atelierul Produselor Creative, iar mai apoi Creativ înainte de cafea și Upstairs Community. Care sunt cele mai importante lecții pe care le-ai adunat de când ți-ai asumat rolul de community builder?

Una dintre lecțiile cele mai valoroase pe care am luat-o în brațe în ultimul an, odată cu Upstairs Community by Pixelgrade, este legată de tacticile diferite pe care trebuie să le aplici la o comunitate online față de una offline (știu să fiu un lipici mai bun IRL). Poate este mai facil să ajungi la oameni din întreaga lume via Internet, dar mult mai greu să înlesnești apartenența. Lipsa contactului uman își pune amprenta fără doar și poate.

O altă descoperire a fost legată de redefinirea metricilor care mă interesează din rol de community builder. Dacă înainte eram mult mai concentrată pe big numbers, din categoria the more the merrier, astăzi știu că o comunitate mică vine la pachet cu beneficii uriașe. Unul dintre ele este legat de consolidarea unor relații mai puternice și mai sustenabile.

Nu aș exclude nici nevoia de complementaritate la nivel de skill-uri. Adeseori, cei care poartă pălăria de community builders sunt one-man-show, ceea ce îi face orbi la anumite oportunități. Sunt recunoscătoare că la Upstairs Community pune umărul și Andrei, colegul meu din departamentul de marketing, cu o gândire mai analitică, dar și ceilalți camarazi din echipajul Pixelgrade. Perspectivele astea variate duc la un dialog extrem de productiv.

Într-o comunitate, așa cum spunea și Brad Feld în cartea Startup Communities, este nevoie de aproape 20 de ani ca să vezi efectele muncii tale cu adevărat. Dresați de social media să obținem următorul like la câteva secunde de când am publicat o fotografie sau un mesaj, un astfel de time span pare iluzoriu.

Ai organizat recent, la Iași, primul atelier de community building. Care sunt provocările cu care au venit oamenii care își propun să construiască comunități locale?

Prima grupă a fost formată din oameni din industriile creative: de la jurnaliști la ilustratori, de la ONG-iști la content marketeri. Spectrul de provocări a fost foarte variat, dar liantul a constat în jurul ideii de a construi o comunitate care să îndeplinească și obiective de business.

Indiferent că este vorba despre un newsletter local finanțat de Substack, care își dorește să supraviețuiască și după ce termină banii cu pricina, sau despre o organizație non-guvernamentală care vrea să regândească felul în care se raportează la donatori, scopul a fost să construim strategii pe chipul și asemănarea lor. Deși există tactici și mecanisme comune, la fel de bine există și diferențe importante care pot să make it or break it.

O altă dificultate este în jurul timpului în care ne așteptăm să obținem rezultate. Într-o comunitate, așa cum spunea și Brad Feld în cartea Startup Communities, este nevoie de aproape 20 de ani ca să vezi efectele muncii tale cu adevărat. Dresați de social media să obținem următorul like la câteva secunde de când am publicat o fotografie sau un mesaj, un astfel de time span pare iluzoriu. Cei mai mulți community builders nu sunt dispuși să investească pe termen atât de lung și caută scurtături care, desigur, nu le fac cinste nici lor, nici comunităților pe care le reprezintă.

Îmi imaginez că munca pe care o faci înseamnă să construiești cărămidă cu cărămidă și să-ți asumi de la bun început că nu vei vedea rezultate de pe o zi pe alta, poate chiar nici de pe o lună pe alta. Cum faci să-ți antrenezi răbdarea și ce faci atunci când motivația se ascunde?

Intuiția ta este bună, pare că și a mea un pic pentru că, pe jumătate, am răspuns mai sus.

Motivația mea vine din faptul că ce fac este foarte aproape de una dintre valorile mele, respectiv generozitatea. Cred cu tărie în forța comunităților de a face lumea în care trăim un pic mai bună. Pe lângă faptul că suntem construiți să trăim în triburi și altfel nu putem să supraviețuim și nici să ne valorificăm potențialul, există nenumărate exemple prin care comunitățile au transformat orașe, companii, branduri de toate felurile—de la IKEA Hackers la Harley-Davidson, de la Instant Pot la Airbnb.

Ca în orice altă meserie și industrie, există perioade de rătăcire și în viața unui community builder. Fie ți se pare că nu faci suficient, fie nu la fel de rapid pe cât ți-ai dori, fie nu îți este recunoscută implicarea. Un pic de zoom out și întoarcerea la propriile valori aduc multă claritate și echilibru.

Așa cum am spus-o în atâtea rânduri, simt că voi construi comunități until the end, chiar dacă vor fi experiențe foarte diferite de ceea ce fac astăzi.