Dacă reprezinți un brand antreprenorial, șansele sunt să-ți fi dat seama deja că ritmul în care funcționează comunicarea și în care se consumă conținut poate fi destul de solicitant.

Ăsta este unul dintre motivele pentru care refolosirea conținutului deja creat („content repurposing”) poate fi o idee nu doar foarte bună, ci și extrem de utilă și eficientă pentru timpul și resursele tale.

Însă ce înseamnă „content repurposing” mai exact, cum îl faci corect și care sunt cele mai des întâlnite strategii la care poți apela? Îți spunem în continuare mai multe despre cum facem noi lucrurile.

De ce content repurposing?

Content repurposing este o tactică de content marketing, care presupune refolosirea conținutului deja existent, pentru a-i prelungi durata de viață.

Oricine a încercat să producă un conținut de calitate asociat brandului său știe că munca din spate nu e tocmai ușoară. Investești timp în găsirea subiectelor potrivite, în documentare, în realizarea propriu-zisă a conținutului… și apoi este nevoie să o iei de la capăt cu același proces. Destul de obositor, nu? Plus că un material de conținut în care poate că ai investit niște ore importante ajunge să aibă o viață destul de scurtă, odată ce-l distribui în online.

Aici intervine strategia de content repurposing.

🔷 Salvează timp, energie și resurse. Cum spuneam deja mai sus, te ajută să profiți la maximum de un subiect deja bine documentat, de care să te folosești cât mai mult în comunicare. Se dovedește o strategie foarte bună și pentru perioadele în care poate că nu ai atât de multe contexte noi de comunicare sau în care vrei să încetinești puțin viteza cu care mergi în comunicare, dar să nu dispari complet.

🔷 Te ajută să ajungi la cât mai mulți oameni din audiența ta. Folosindu-te de formate diferite și de canale diferite, crești șansele ca mai multe persoane să vadă și să consume conținutul în care ai investit. Plus că, în timp, comunitatea de pe canalele tale se reînnoiește și primește oameni noi, așa că de ce să nu scoți din sertar periodic conținut pe care l-ai mai afișat în trecut și care este la fel de relevant și actual în continuare?

🔷 Îți permite să testezi. Ce funcționează cel mai bine, ce format este cel mai apreciat, unde anume a preferat targetul tău să petreacă mai mult timp? În ce fel a preferat să consume conținutul pe care i l-ai pus la dispoziție? La toate îți poți răspunde în timp cu ajutorul acestei modalități de reîmpachetare a materialelor pe care le creezi în comunicare.

🔷 Te ajută să amplifici conținutul deja creat, făcându-l mai digerabil. De exemplu, dacă dintr-un articol mai amplu de blog creezi o serie de postări carusel pentru LinkedIn sau Instagram, s-ar putea să fie mai ușor pentru audiența ta să rețină principalele puncte sau mesaje-cheie din el.

Fără să facem lucrurile să sune mai complicate decât sunt, vorbim despre „reciclarea” conținutului, un principiu de care suntem convinse că te-ai lovit cel puțin o dată până acum. Însă „reciclarea” nu este tot una cu a face copy-paste, așa că sunt și câteva lucruri de care să ții cont, ca să iasă totul bine și efortul să nu fie în zadar.

De ce ai nevoie ca să poți face content repurposing

De unde pornești, de fapt? Cum alegi acel conținut care se potrivește pentru a fi refolosit? Iată câteva principii de la care poți începe.

🔷 Stabilește-ți acele materiale care sunt pillar content. Pe acestea le poți alege în mai multe moduri:

👉 După cât de bine sunt reprezentate mesajele-cheie esențiale despre brandul tău și ceea ce vrei să transmiți despre tine

👉 După valoarea pe care o aduc ele audienței tale: sunt cele mai frecvent întâlnite întrebări la care ai răspuns de-a lungul timpului sau etapele prin care orice client nou trece, atunci când analizează dacă să lucreze cu tine sau nu. Sunt subiectele cele mai interesante pentru audiența ta sau materialele care au funcționat cel mai bine de-a lungul timpului (aruncă o privire prin Insights sau prin Analytics, ca să-ți fundamentezi decizia pe date, nu doar pe feeling)

👉 După relevanța pe termen lung a conținutului respectiv și a subiectelor abordate. Conținutul evergreen se pretează cel mai bine pentru a fi transformat și readus la viață prin content repurposing.

🔷 Vezi care este materialul-sursă de la care pornești

👉 Ce format are acesta – vorbim despre un video, un podcast, un articol de blog sau un ebook?

👉 În funcție de acest format, vei alege dacă mergi: 1) de la macro la micro (de la un material-sursă amplu, pe care-l spargi în bucăți de conținut mai mici sau mai reduse ca dimensiuni) sau 2) de la micro la macro (de la un material-sursă mai concentrat, dar pe care-l poți dezvolta într-un conținut care să trateze același subiect mai în profunzime).

🔷 Adaptează conținutul când îl refolosești

👉 Poate că intuiești deja, dar content repurposing nu înseamnă că te folosești cu exactitate de același conținut. Ci că adaptezi conținutul principal, deja creat, la formate noi.

👉 De exemplu, nu va funcționa doar să faci transcriptul unui podcast și să-l transformi automat într-un articol de blog. Ca să fie cu adevărat adaptat noului canal, conținutul va trebui cel mai probabil editat, structurat într-o formă adecvată și formatat ca atare. Așa că efortul din spate nu este zero, dar este cu siguranță mai redus decât dacă ai porni complet de la capăt, fără un material-sursă pe care să te bazezi.

Cele mai des întâlnite strategii de content repurposing și câteva exemple

Să le luăm pe rând:

#1. De la macro la micro

Să presupunem că ai investit timp și efort în crearea unui conținut solicitant și destul de amplu, cum ar fi un video sau un podcast (fie că l-ai creat de la zero sau că ai fost invitat în podcastul altcuiva).

Iată câteva exemple despre cum să refolosești acest conținut:

👉 Andreea Roșca creează un podcast dedicat antreprenorilor pentru The Vast & The Curious. Discuțiile cu invitații se transformă de fiecare dată și în resurse scrise, cum ar fi articolele de pe blogul de aici.

👉 Un jucător din industria construcțiilor a participat la o discuție de 1h+ pentru un podcast relevant al industriei. Am transformat momentele-cheie din discuția sa în video-uri scurte, de maximum 1-2 minute, pe care le-am distribuit direct pe LinkedIn, pentru un reach organic mai bun.

👉 Pentru același jucător am transformat ideile principale din podcast în mai multe serii de postări: o rubrică de #AboutUs, respectiv una de prezentare a soluțiilor digitale cu care lucrează și despre care vorbise în cadrul interviului.

👉 Video-urile de prezentare a soluțiilor digitale oferite de aceeași companie au devenit, de asemenea, baza pentru mai multe articole de presă.

#2. De la micro la macro

Să presupunem că luăm ceva simplu și aproape banal ca pilon de pornire: conținutul anumitor postări realizate inițial pentru canalele tale de social media. Chiar și acestea se pot dovedi baza pentru 5 (sau chiar mai multe) tipuri de conținut long-form diferite.

Iată câteva exemple:

👉 Pentru o academie de grooming canin, am creat de-a lungul timpului o serie de postări reunite într-o rubrică de dialoguri cu absolvenți ai cursurilor de formare ale școlii. Ulterior, după ce am strâns un număr considerabil de astfel de dialoguri, publicate inițial pe pagina de Facebook a academiei, le-am editat și le-am transformat în articole de sine stătătoare, pentru blogul companiei, după care le-am redistribuit în online, generând astfel un context nou de promovare a conținutului respectiv.

👉 Pentru un client din industria construcțiilor, am demarat o campanie de informare pe LinkedIn, în care, împreună cu alți actori relevanți din domeniu, am pus pe masă informații-cheie referitoare la întreținerea corectă a infrastructurii de transport. Ulterior, am transformat acest conținut într-un Ghid de bune practici pentru autoritățile publice, disponibil pentru download Pentru aceeași companie, o serie de articole educaționale create și distribuite inițial în mass-media au devenit un Ghid de fidelizare pentru clienții strategici, o resursă de how to în domeniul lor și o modalitate de a-i reactiva.

👉 Pentru noi înșine, am transformat conținut din social media, din rubrica noastră #Insight, în care vorbeam despre strategia de comunicare, într-o prezentare cu întrebări utile prin care să treci atunci când vrei să creezi de la zero strategia de comunicare potrivită pentru brandul tău antreprenorial.

👉 Conținutul de social media poate deveni oricând și un video scurt (pentru Instagram Reels sau pentru YouTube, de exemplu), în care să iei ideile principale și să le explici pe scurt într-un alt format decât cel scris, cum a făcut această companie de training și consultanță în negociere, pornind de la conținutul creat inițial pentru blog.

👉 Pentru o școală de formare din domeniul psihoterapiei care anunța un eveniment specializat, dedicat comunității de psihologi și psihoterapeuți, o serie de prezentare a speakerilor a devenit pretext pentru un e-mail de reach out și reminder pentru înscrierea la conferință.

Do’s & dont’s în refolosirea conținutului deja existent

La final, câteva concluzii scurte:

🔷 Nu trebuie să le faci pe toate o dată și nu trebuie să fii peste tot. Conținutul refolosit nu trebuie să se transforme în presiune.

🔷 Nu toate materialele se vor preta pentru a fi transformate și nu toate merită acest efort. Anumite subiecte se pretează mai bine pentru a rămâne un conținut scris, iar altele vor funcționa întotdeauna mai bine în format video sau foto.

🔷 Nu trebuie neapărat să scoți 5 materiale diferite pe baza conținutului-sursă. Uneori, este mai eficient și mai valoros să te concentrezi pe maximum 2-3 formate, distribuite acolo unde publicul tău este mai prezent și unde consumă conținut cu predilecție (chiar și dacă ai putea declina, în teorie, 10 tipuri diferite de conținut din același material).

***

Dincolo de buzzwords sau concepte care sună bine în teorie, am vrut să-ți arătăm gândirea din spatele refolosirii conținutului, pas cu pas. Pentru aceia care se întreabă cum să creeze conținut în mod sustenabil sau cum anume pot să genereze idei noi în mod frecvent, dar și pentru cei care deja au investit mult în conținut muncit și de calitate, strategia de content repurposing poate fi extrem de utilă.